Terapii
05
Terapia Schroth
Ce este terapia Schroth?
Terapia Schroth este o metodă specializată de tratare conservatoare a scoliozei și a altor deformări ale coloanei vertebrale, bazată pe corectarea tridimensională a curburilor și pe reeducarea posturală. Dezvoltată de Katharina Schroth la începutul secolului XX, metoda se concentrează pe exerciții specifice care vizează decompresia și realinierea coloanei, cu scopul de a îmbunătăți simetria corporală și de a preveni progresia curburilor scoliotice.
Principii fundamentale ale metodei Schroth:
- Corecția tridimensională a curburilor: În scolioză, coloana vertebrală nu este deviată doar lateral, ci suferă și rotații ale vertebrelor și modificări în plan sagital (cifoze, lordoze). Schroth abordează toate cele trei planuri, urmărind realinierea vertebrelor și restabilirea echilibrului postural.
- Reeducarea respirației: Exercițiile includ tehnici de respirație rotatorie, care direcționează aerul spre zonele colabate ale toracelui, contribuind la expansiunea acestora și la îmbunătățirea mobilității costale.
- Activarea conștientă a musculaturii posturale: Copilul învață să-și controleze activ poziția corpului, corectând activ dezechilibrele musculare care întrețin sau agravează curbura.
- Educație posturală: Se pune accent pe conștientizarea poziției corpului în activitățile zilnice (sitting, standing, walking), astfel încât principiile corective să fie aplicate permanent, nu doar în cadrul terapiei.
Cui se adresează terapia Schroth?
Metoda Schroth este recomandată în special copiilor și adolescenților diagnosticați cu:
- Scolioză idiopatică (cea mai frecventă formă, apărută în perioada de creștere);
- Scolioză neuromusculară sau alte forme de scolioză secundară;
- Cifoze patologice (cum ar fi boala Scheuermann);
- Alte deformări ale coloanei vertebrale care afectează postura și funcționalitatea.
Intervenția este adaptată vârstei copilului, gradului de curbură (unghi Cobb) și tipului de scolioză, având ca obiective:
- Încetinirea sau oprirea progresiei curburii;
- Îmbunătățirea aspectului postural și a simetriei corporale;
- Optimizarea funcției respiratorii și a mobilității toracice;
- Creșterea calității vieții și reducerea durerilor (acolo unde acestea sunt prezente).
Cum se desfășoară terapia Schroth la ADIA?
La ADIA, terapia Schroth este aplicată de fizioterapeuți certificați, cu experiență în evaluarea și intervenția asupra scoliozei. Procesul începe cu o evaluare posturală detaliată, care poate include analiza unghiului Cobb (din radiografii), observația vizuală a alinierii corpului și evaluarea mobilității toracice.
Pe baza acestei evaluări, se stabilește un plan terapeutic individualizat, care cuprinde:
- Exerciții corective specifice, efectuate sub îndrumarea terapeutului, care vizează elongarea zonelor contracturate, activarea musculaturii slăbite și corectarea rotației vertebrale;
- Tehnici de respirație rotatorie, utilizate pentru expansiunea cutiei toracice și reducerea compresiei pe zonele deformate;
- Reeducare posturală funcțională, prin care copilul învață să-și mențină pozițiile corective în activitățile zilnice.
- Frecvența și durata ședințelor sunt adaptate nevoilor individuale, urmărindu-se creșterea treptată a independenței copilului în aplicarea tehnicilor.
Monitorizarea progresului:
Progresul este evaluat periodic prin reevaluări posturale și, atunci când este cazul, prin compararea radiografiilor de control, pentru a urmări modificările unghiului Cobb sau ale alinierii corporale. Adjustările planului de terapie sunt făcute în funcție de răspunsul copilului, pentru a asigura o intervenție eficientă și adaptată etapei de dezvoltare.
Rolul părinților în terapia Schroth:
- Părinții au un rol activ în susținerea procesului terapeutic. La ADIA:
- Părinții sunt informați și instruiți în legătură cu pozițiile corective și exercițiile de întreținere pentru acasă, pentru a asigura continuitatea terapiei între sesiuni;
- Sunt implicați în monitorizarea posturii copilului în activitățile zilnice și în corectarea blândă a eventualelor poziții vicioase;
- Participă la sesiuni de feedback, în cadrul cărora discutăm împreună evoluția copilului și ajustăm strategiile de intervenție, în funcție de nevoile familiei.