02

Metoda Vojta

Ce este metoda Vojta?

Metoda Vojta este o tehnică de reabilitare neuromotorie, bazată pe principiul locomoției reflexe, care activează modele de mișcare înnăscute, stocate la nivel cerebral. Prin aplicarea unei presiuni controlate asupra unor zone clar definite ale corpului (zone de stimulare), în combinație cu poziții facilitatoare (decubit dorsal, ventral sau lateral), se declanșează reacții motorii complexe, care implică întregul corp.

Aceste modele motorii includ componente esențiale ale mișcării umane, precum: sprijinirea corpului, rotația trunchiului, coordonarea între membre și controlul capului, având ca scop optimizarea controlului postural și a motricității globale.

Indicații terapeutice pentru metoda Vojta:

• Metoda Vojta este aplicată cu succes într-o gamă largă de afecțiuni neuromotorii și ortopedice, inclusiv:
• Tulburări centrale de coordonare la sugari (întârzieri sau anomalii în dezvoltarea motorie timpurie);
• Tulburări de mișcare cauzate de leziuni ale sistemului nervos central, precum paralizie cerebrală, accidente vasculare cerebrale (apoplexie), scleroză multiplă;
• Paralizii periferice ale membrelor (ex.: pareze de plex brahial, spina bifida, leziuni medulare);
• Afectiuni musculare (distrofii sau alte boli musculare care afectează tonusul și controlul motor);
• Deformări ale coloanei vertebrale (ex.: scolioze) sau alte afecțiuni ortopedice care limitează mobilitatea și stabilitatea axială;
• Leziuni traumatologice ale membrelor superioare și inferioare (umăr, șold, genunchi);
• Displazii și luxații congenitale de șold, pentru corectarea dezvoltării defectuoase a articulației șoldului;
• Tulburări ale funcțiilor respiratorii, deglutiției și masticației, asociate cu afectarea coordonării neuromotorii.

Efecte ale locomoției reflexe:

• Stimularea zonelor specifice ale corpului nu se limitează doar la declanșarea reacțiilor motorii grosiere, ci influențează multiple sisteme ale organismului, contribuind la reglarea funcțiilor esențiale:
• Oculomotricitatea – coordonarea și controlul mișcărilor globilor oculari;
• Motricitatea orofacială – îmbunătățirea mișcărilor limbii, mandibulei, buzelor, necesare pentru supt, mestecat și vorbire;
• Funcțiile vegetative – sprijinirea suptului, deglutiției, funcției respiratorii, dar și a controlului vezicii urinare și intestinului.

Cum se desfășoară terapia Vojta?

În cadrul ADIA, terapia Vojta este aplicată exclusiv de specialiști certificați, care evaluează individual fiecare pacient pentru a determina planul optim de intervenție.

Terapia se desfășoară prin poziționarea copilului în posturi facilitatoare și aplicarea presiunii asupra zonelor reflexogene, în sesiuni regulate, cu scopul de a activa secvențele motorii necesare dezvoltării unei mișcări funcționale.

Procesul terapeutic este susținut prin colaborarea cu familia, pentru a integra exercițiile Vojta în rutina zilnică, asigurând astfel continuitatea și eficiența intervenției.

Monitorizarea progresului în terapia Vojta

La ADIA, monitorizarea evoluției fiecărui copil este un proces continuu, bazat pe observații clinice detaliate și evaluări funcționale periodice. Progresul nu se măsoară doar prin atingerea unor repere motorii, ci și prin îmbunătățirea calității mișcărilor, a controlului postural, a coordonării între segmentele corpului și a funcțiilor asociate (respirație, deglutiție, masticație).

Evaluarea regulată permite adaptarea intervenției terapeutice în funcție de nevoile în schimbare ale copilului, oferind un plan de tratament dinamic, orientat spre atingerea potențialului maxim al fiecărui pacient.

Rolul părinților în terapia Vojta

Implicarea activă a părinților este esențială pentru succesul metodei Vojta. Deoarece această terapie presupune activarea repetată a modelelor motorii înnăscute, aplicarea exercițiilor și acasă, sub îndrumarea terapeutului, contribuie semnificativ la consolidarea progreselor obținute în cabinet.

În cadrul ADIA:

• Părinții sunt instruiți de către terapeutul certificat Vojta pentru a aplica corect exercițiile la domiciliu, respectând pozițiile și presiunile specifice fiecărui copil;
• Se oferă suport continuu și feedback, astfel încât părinții să dobândească încredere și competență în implementarea intervenției;
• Se stabilește un program de lucru flexibil, adaptat ritmului familiei și nevoilor copilului, pentru a asigura constanța și eficiența terapiei.

Această colaborare strânsă între terapeut și familie asigură continuitatea intervenției, facilitează generalizarea rezultatelor și sprijină copilul în procesul său de dezvoltare neuromotorie.